Press & News

Share

A.T.A. ta comparti resultado di januari 2026

Press Release - 19 February 2026
Alabes Visa Credit Card Spending 2025 ta indica tendencianan nobo
Durante 2025, Aruba a registra 1,028,071 Visa cardholders di 152 pais, cu a genera un total di USD 696 miyon den gasto. Esaki ta mustra un patronchi di gasto amplio, unda tanto cardholders como transaccionnan a sigui subi na ritmo saludabel.
Den 2025, Restaurants & Dining a keda e categoria cu mas gasto, totalizando USD 204.4 miyon. Hotels & Lodging a sigui cu USD 166.9 miyon, y Retail cu USD 153.6 miyon. Food & Grocery (USD 46.3 miyon) y Transportation (USD 31.2 miyon) tambe a forma parti di gasto principal. Ademas, diferente regionnan ta mustra comportacion distinto: Estados Unidos y Canada ta gasta mas den dining y lodging, Europa ta dedica un porcion mas grandi na alohamento, y Latino America ta gasta na un manera mas balansa den retail, dining y grocery.
ESTADISTICA CONFORME ACTUALISACION DEN E INDUSTRIA DI TURISMO
STAYOVER, ESTADIA Y PARTICIPACION DI MERCADO
E panorama di turismo pa januari 2026 ta mustra un combinacion solido di yegadanan, estadia prolonga y un mescla amplio di mercado. Aruba a ricibi un total di 136.578 bishitante stayover, mientras cu e cantidad total di nochinan di estadia a yega 1.064.432, resultando den un promedio di estadia, esta Average Length of Stay (ALOS) di 7.8 anochi, un cifra cu ta refleha un nivel mas halto di compromiso y interaccion cu Aruba como destinacion.
Ademas, e region Norte Americano a contribui na un total di 73.9% di bishitante, sigui pa Latino America cu 18.9%. Europa a contribui cu 4.7%, mientras cu otro regionnan a contribui cu 2.5% di bishitante.
Momentum tabata mas fuerte for di Latino America. Argentina a mustra e rendimento mas fuerte y a sobrepasa Canada den total di yegadanan durante e luna. Tambe, bishitantenan for di Argentina a keda mas largo cu e promedio general. E tendencia aki a wordo fortifica pa e airlift nobo, ora cu Aerolineas Argentinas, cu a cuminsa su vuelo pa Aruba na januari, a mustra un rendimento fuerte na su fase inicial.
Dato di profiel di bishitante ta enfatisa e atraccion di Aruba como destinacion pa varios generacion: Generacion X y Baby Boomers hunto ta forma 54.1% di tur bishitante, mientras cu un crecemento continuo den bishitante Gen Z ta refleha biahe multi‑generacional y tambe un segmento mas hoben cu ta sigui crece. Tambe mester menciona cu satisfaccion general di bishitante a keda halto, reforsando e experiencia fuerte cu Aruba ta ofrece como destinacion.
Na centro di e strategia turistico di Aruba tin un vision mas amplio: un transicion for di turismo tradicional pa un economia di bishitante regenerativo, un modelo cu ta duna bek. E enfoke ta riba stabilisa e cantidad di bishitante mientras ta atrae e bishitante corecto pa medio di un strategia di reemplaso, duna prioridad na bishitante di balor halto cu takeda mas largo, ta contribui mas na economia local y cu ta comparti balornan di biahe responsabel.
Bishita www.ata.aw tur luna pa A.T.A.‘Statistical Monthly Report’.