- You are here: Home
- Press & News
- A.T.A. a entrega su Cuenta Anual 2024
Share
A.T.A. a entrega su Cuenta Anual 2024
Press Release - 5 May 2025
Manera un bon ehempel pa tur otro entidad publico, Aruba Tourism Authority (A.T.A.) recientemente a entrega su cuenta anual, audita pa un accountant, na Minister di Turismo, Transporte y Labor, mr. Wendrick Cicilia, cumpliendo asina cu e reglanan vigente. E cuenta anual ta refleha un aña record di crecemento y di trabou duro pa sigui desaroya, innova y balansa nos turismo, siendo e unico pilar economico di nos pais.
For di aña 2011 cu Aruba Tourism Authority (A.T.A.) a bira un entidad autonomo, tur aña sigui a cumpli cabalmente cu entregamento di nan cuenta anual audita na tempo, den luna di maart (no mas tarda cu promer di april) di e aña siguiente. E rapport di aña 2024 ta refleha un gran logro, inovacion y compromiso fuerte cu un futuro sostenibel pa Aruba.
E Rapport Anual 2024 ta destaca e crecemento constante di turismo riba nos isla, cu 1.42 miyon huespednan ‘stayover’, cu ta representa un aumento di 13% compara cu aña 2023 y un nivel sobresaliente di satisfaccion di huesped cu un promedio di 9 punto di e 10 nan disponibel pa por husga. E logro aki a contribui na un ingreso di Afl. 5.4 biyon (pendiente cifra final di Banco Central), cu a traduci na e cifra di entrada di mas halto desde aña 2011 cu A.T.A. a nace como un entidad sui generis, como tambe aña record pa Aruba su turismo.
Den un contexto global di cambio economico y preocupacion encuanto sostenibilidad, Aruba a sobresalí como un lider den Caribe, apostando fuerte riba turismo di High-Value / Low-Impact y orientando su strategia pa un futuro regenerativo.
“Cada aña ta trece su reto, pero tambe tin oportunidad. E Rapport Anual 2024 ta refleha e determinacion pa continua cu crecemento na un manera responsabel, proteha nos comunidad y medio ambiente, y fortalece e prosperidad di Aruba pa futuro generacionnan. Cu strategia Multi Annual Corporativo (yama: MACS 2025-2035), nos ta enfoca na locual cu Aruba por ofrece na su huespednan, pero tambe kico nos huespednan por duna bek na Aruba. Esaki ta refleha sigur den entre otro e campaña di comunicacion internacional cu a lansa siman pasa esta ‘When You Love Aruba, It Loves You Back’.” tabata palabranan di Ronella Croes, Chief Executive Officer (CEO) di A.T.A.
Un aña di logro
Pa loke ta metanan cuantitativo riba nivel di maneho nacional, a logra lo siguiente:
Stay-over Visitor Arrivals
- Meta +3%
- Logro: +13%
- Meta: +6%
- Logro: +16%*
- Meta: +1%
- Logro: +12%
- Meta: +7%
- Logro: +20%
A.T.A. a enfoca den aña 2024 tambe riba produccion di su di cuater plan di maneho multi-anual (MACS 2025-2035) pa cual a delinea mas cu 100 accion pa diferente actor banda di A.T.A. pa e periodo te cu aña 2030. Accionnan cu ta inclui den e “Position Paper” ‘Turismo 2030. Un Aruba dushi pa Biba y pa Bishita’. Diferente investigacion a forma parti di e base pa delinea e direccion, entre otro un estudio enfoca riba “Local Sentiment”, pero tambe “Visitor Sentiment”.
Desaroyo di turismo regenerativo, enfocando riba conservacion di naturalesa y bienestar di e comunidad. Instalacion di sensor den luganan turistico pa crea un miho maneho y optimalisa e fluho di huespednan pa yuda proteha e recursonan natural. No por lubida inversionnan cuantioso den e pruducto mes, manera renoba y embeyece e area rond di Baby Beach. Creacion di campañanan global manera “The Aruba Effect” y “Relaxathon” cu a pusha e marca Aruba aun mas ariba den e mercado internacional. Reforsa colaboracion publico-priva pa garantisa un industria di turismo diversifica y inclusivo. Tur a ricibi atencion di 2024.
A.T.A. a prepara y a entrega un rapport na conformidad cu e "Landsverordening instelling A.T.A. Sui Generis" pa continua cu un proceso di transparencia y dunamento di cuenta, incluyendo revision y aprobacion di e Hunta di Supervision. Di e forma aki Gobierno di Aruba y despues tambe Parlamento di Aruba, tin un bista cla y transparente di e entradanan cu A.T.A a conta cu ne aña pasa y tur e esfuersonan di promocion cu a haci y cu a conduci na e crecemento di 13% den cantidad di turista, mas ainda e crecemento di e entradanan cu turismo a produci pa henter nos economia, aki ta calcula cu e “Tourism Receipts” lo por refleha un crecemento di 16% compara cu 2023.
A.T.A. su entrada anual a surpasa e meta stipula y 91% di e presupuesto stipula pa mercadeo a wordo usa.
Pa mas informacion y pa mira resaltadonan di e Cuenta Anual por bishita www.ata.aw.
A funda Aruba Tourism Authority ‘Sui Generis’ dia 1 di januari 2011 como un organisacion independiente, pero den un esfera publico. Aruba Tourism Authority ta fungi como ‘Destination Marketing and Management Organization (DMMO)’ y ta responsabel pa uni interes turistico entre socionan local y internacional.
E industria di turismo di Aruba a mustra un resiliencia y un rendimento impresionante. Entre aña 2011 y 2024, e sector di turismo a mustra un crecemento fuerte. E entrada di turismo, of miho conoci como “Tourism Receipts”, a subi cu un promedio anual di 10%. E cantidad di bishitante cu ta keda tambe a crece na un averahe di 11% anualmente. E entrada pa camber disponibel, conoci como “Revenue per Available Room” (RevPAR), a subi cu un averahe di 11% tur aña. E yegada di e bishitantenan di crucero a mustra un indice di crecemento anual cu un promedio di 23%.
Si analisa resultadonan di aña 2024 compara cu aña 2011, ora A.T.A. a bira un entidad independiente den e esfera publico, por nota cu “Tourism Receipts” a aumenta cu 111%, yegada di bishitante a aumenta cu 64%, “RevPAR” a crece cu 104%, mientras cu yegada di turismo crucero a crece cu 50%. E cifranan aki ta subraya e exito y desaroyo sostenibel di e sector turistico di Aruba, desde cu a funda A.T.A. SG.
A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e modelo di “High Value-Low Impact”, un balans entre, di un banda aumenta e balor economico di e bishitante y na otro banda posiciona Aruba como un pais desea y sostenibel. E meta ta pa aumenta entrada pa medio di calidad di turismo en bes di cantidad.
Segun World Travel and Tourism Council (WTTC), ta proyecta cu e contribucion total di biahe y turismo na GDP di Aruba lo alcansa 74% pa aña 2024.